Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele opusul, cuvantului, terminat:
TERMINÁT1 s. n. Terminare (1). – V. termina. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
TERMINÁT2, -Ă,terminați, -te, adj. 1. (Despre acțiuni) Care a fost dus până la capăt; sfârșit. 2. (Fam.; despre oameni) Pentru care nu mai există șanse de revenire la situația mai bună de dinainte; sfârșit din punct de vedere material, fizic sau moral. – V. termina. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
terminat, -ă,terminați, -te adj.1. omorît, ucis. 2. ruinat, distrus. 3. (fig.) falit. Sursa: Dicționar de argou al limbii române
!terminát s. n. Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
TERMINÁT1 s. n. Terminare (1). – V. termina. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
TERMINÁT2, -Ă,terminați, -te, adj. 1. (Despre acțiuni) Care a fost dus până la capăt; sfârșit. 2. (Fam.; despre oameni) Pentru care nu mai există șanse de revenire la situația mai bună de dinainte; sfârșit din punct de vedere material, fizic sau moral. – V. termina. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)